Stima de sine este crucială pentru activitatea academică a copiilor, participarea, implicarea în activități, relații sociale și, în cele din urmă, sentimentul lor de bunăstare.
Copiii cu o stimă de sine slabă tind să fie timizi și introvertiți, cu limitări autoimpuse și o mentalitate fixă. Cei cu stimă de sine ridicată sunt entuziaști, activi, simt că au valoare și, cel mai important, se simt confortabil cu cine sunt.
Aceasta înseamnă că susținerea unui copil pe măsură ce crește și își dezvoltă stima de sine poate îmbunătăți bunăstarea lui psihologică, abilitățile și rezultatele sale.
Ce reprezintă stima de sine în dezvoltarea copilului?
Stima de sine este o măsură a modului în care ne vedem pe noi înșine - simțul valorii de sine.
Stima de sine ridicată ne face să ne simțim apreciați, sporindu-ne încrederea, capacitatea de performanță, bunăstarea și sănătatea mentală. Ne facilitează creșterea ca indivizi și oferă o barieră de protecție împotriva obstacolelor și eșecurilor.
Stima de sine scăzută are efectul opus, până la punctul în care s-ar putea să nu ne placă nici măcar cine suntem.
Și, departe de a fi fixă, stima de sine crește și scade pe parcusul vieții. Deși relativ ridicată la copiii mici - posibil din cauza unor concepții de sine pozitive nerealiste – aceasta scade pe măsură ce cresc, probabil din cauza unei imagini de sine slabe.
Stima de sine crește apoi la vârsta adultă, atingând vârful în jurul vârstei de 60 de ani, înainte de a scădea în cele din urmă la bătrânețe (Robins & Trześniewski, 2005; Orth, 2017).
Importanța stimei de sine la copii
Stima de sine joacă un rol crucial în fericirea, simțul valorii și dezvoltarea generală a copiilor. La urma urmei, copiii cu o stimă de sine mai mare se simt mai încrezători și capabili. Sunt mândri de cine sunt și ce realizează și se simt confortabil cerând ajutor și susținându-și punctele de vedere.
Creșterea stimei de sine în dezvoltarea copilului promovează:
· Reziliența - capacitatea de a-și reveni după greșeli și eșecuri
· Un sentiment de control care este crucial pentru motivația intrinsecă
· Activitate independentă
· Faptul că se simte respectat
· Securitate în construirea relațiilor
· Abilitatea de a lua decizii bine echilibrate în ciuda presiunii colegilor
Lipsa unui feedback pozitiv sau a unui sprijin adecvat poate duce la scăderea stimei de sine și:
· Sentimente de frustrare, furie, tristețe și anxietate
· Pierderea interesului pentru învățare
· Dificultăți în a-și păstra prietenii
· Retragerea și probabilitatea crescută de a se lasă influențat de colegi
· Abilități de auto-înfrângere, de exemplu, evitarea și renunțarea timpurie
Până la adolescență, stima de sine este un factor favorizant în ceea ce privește sănătatea și buna dispoziție, precum și un factor previzibil pentru realizările academice. Într-adevăr, creșterea stimei de sine duce la rezultate pozitive – în prezent și mai târziu - identificate prin succesul ocupațional, relații sociale mai bune, abilități de adaptare îmbunătățite, percepție pozitivă din partea colegilor și un sentiment sporit de bunăstare.
Pe de altă parte, stima de sine scăzută este legată de comportamentul antisocial, abuzul de substanțe și chiar, catastrofal, de cazuri de sinucidere.
Fără îndoială, crearea unui mediu care susține creșterea stimei de sine, cum ar fi stabilirea obiectivelor, are beneficii de anvergură. Când au succes, copiii cu sprijin adecvat pot vedea că munca susținută dă roade și sunt pregătiți pentru noi provocări. Când eșuează, se întorc înapoi și încă se simt bine cu ei înșiși.